D-ale Bucureştiului · Presa noastră cea de toate zilele · Românii noştri cu care ne mândrim

Rapperii noştri la fel de inteligenţi ca noi

Tudor Sişu, cândva renumit prin cariera lui cu „La Familia”, a fost prins şi dus să-şi execute pedeapsa primită pentru deţinere de droguri. Dacă presa ar mai conţine şi altceva decât ultimele isprăvi vitejeşti ale maneliştilor, publicul ar fi ştiut şi că nu e prima dată, fiindcă omul nostru a mai trecut prin spatele gratiilor în 2003-2005 (condamnat pentru deţinere de droguri) şi 2006-2007 (arest), tot cu de-ale prafurilor, pastilelor, seringilor şi altor chestii care se bagă în venă, în nas şi în alte locuri, fiindcă imaginaţia producătorilor de droguri nu e limitată.

Cu toată părerea de rău pentru el, omul nostru e în acelaşi timp prea modern şi prea demodat, cu fundul în două luntri, precum Indignados de la Madrid. Explozia hip-hopului la noi a avut loc în 1996-1999, într-o epocă la fel de noir de parcă ar fi fost un scenariu al lui Raymond Chandler filmat de regizorul lui Robocop, în care convieţuiau, mai paşnic sau cu mai multe ciocniri, după cum le era norocul, BMWul Ursuleţ cu chioşculeţele jegoase, uzinele comuniste cu Blue Ridge şi MBL Computers, televizorul Telecolor cu laptopul şi Adrian Năstase cu Radu Vasile. Numai în paradoxala epocă în care PNŢCD stătea la butoane şi Miron Cozma dicta de la Cozia era posibil să te ridici dintre blocurile gri (adică acolo unde stau tomberoanele, în spatele blocurilor gri) şi să vinzi cu zecile de mii CDuri, la fel de rare şi de scumpe ca aparatele care le citeau …în liceele de vază din Bucureşti. Sau să-l imiţi pe 2Pac pe culoarele unei facultăţi private. La care ai venit, cum e şi natural, cu Ursuleţul tău. Sau cu Golf I.

La finalul lui 1999-începutul lui 2000 a urmat căderea. În exact acelaşi moment ca şi explozia manelelor, care până atunci erau cântate doar de lăutarii de restaurant şi la Miss Piranda, iar din acel moment au invadat mass-media “oficială” – televiziunile şi spectacolele mari organizate cu investiţii masive. (Dacă îşi închipuie cineva că asta se putea face fără sponsori, fără bani, fără intervenţia mogulilor TV, aceiaşi moguli ca şi cei de acum, probabil încă mai crede în Moş Crăciun şi în Zâna cea Bună.)

În lumea tricourilor roz şi a manelelor, e cam greu să mai fi hip-hopper, în afară de cazul în care joci  totul pe o carte. Şi din acest motiv, închisoarea e la fel de necesară pentru Sişu, oricât de rea ar fi, precum e aerul, în momentul în care faima lui se dusese la fund ca o piatră. Doar se ştie că mulţi poeţi şi prozatori de renume au făcut carieră abia după ce s-au întors de la război.

2 gânduri despre „Rapperii noştri la fel de inteligenţi ca noi

  1. Frate nu inteleg cine sunteti voi sa judecati o persoana 🙂 Toti telenovelistii care si dau cu parerea de site uri de 3 lei cum e can can tv ! Sisu Tudor a explicat asta in cnferita de presa super ok dar voi sunteti prea ocupati sa urmariti capatos si kanal D inculti obositi tripati pe cancanurile din romania !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s