Prima pagină > D-ale României de ieri şi de azi, Politică, Presa noastră cea de toate zilele > Vin ai noştri, pleacă ai noştri, noi căpşunărim cu spor

Vin ai noştri, pleacă ai noştri, noi căpşunărim cu spor

Rezultatele preliminare ale recensământului din 2011 constată că populaţia României aşa cum a fost recenzată este de 19 042 936 de locuitori (faţă de 21 680 974 la recensământul din 2002).

Cifra nu include persoanele plecate în străinătate pentru o perioadă îndelungată – în cazul nostru pentru mai mult de 12 luni, indiferent de motive (muncă, studii, ciordeală prin zone turistice etc) şi nici populaţia necontactată (locuinţe în care recenzorii nu au găsit pe nimeni sau pe la care au uitat să mai treacă şi au realizat asta prea târziu).

Ştiind că de obicei estimările prin metode moderne şi folosind datele centralizate din mai multe surse nu greşesc prea mult, iar CIA World Factbook care nu e totuşi scrisă de nişte cretini estima prin iulie 2011 o populaţie de ~21 900 000 de locuitori (în timp ce INSSE însuşi obţinuse în acelaşi iulie 2011 o populaţie în statisticile curente de  21 354 396 locuitori), rezultă un număr impresionat de români d-ai noştri, cuprins între 2,3 şi 2,9 milioane, practicând (ig)nobile activităţi pe tarlalele de căpşuni şi prin pieţele şi în jurul bisericilor din ţările cu apă caldă.

Din acest motiv, postăcimea s-a iritat de parcă ar fi fost dată cu muştar prin părţile mai dosnice, fiindcă proiectele vitezei coaliţii USL (cunoscută şi drept „o mizerie la fel de mare ca şi PD-L”) au început să scârţâie odată cu publicarea rezultatelor.

Pe de o parte, reducerea populaţiei rezidente înseamnă o redesenare a colegiilor electorale, fie în sensul reducerii numărului de parlamentari aleşi în baza actualei Constituţii şi legi electorale, fie în sensul unui impuls pentru adoptarea modificărilor constituţionale propuse de Preşedintele Băsescu (Parlament unicameral cu 300 de membri) sau de conducerea PD-L (Parlament bicameral cu 300 de deputaţi şi 88 de senatori, atribuţii diferenţiate ale Camerelor şi reprezentare teritorială în cazul Senatului).

Pe de altă parte, numărul de alegători din diaspora (imens în perspectivă, fiindcă majoritatea celor aflaţi la căpşuni sunt oameni de vârstă activă, deci cu drept de vot… iar aici în ţară a fost de ajuns un număr apropiat pentru a vota Preşedintele) înseamnă o pleaşcă (ne)aşteptată pentru PD-L, atât fiindcă în reprezentanţele diplomatice e mult mai uşor de votat prin metoda bravului ambasador Jacuzzinski, cât şi pentru că un procent însemnat dintre mândrii noştri căpşunari ar face pe Dracu’n patru să iasă oricine, în orice chip, numai să nu fie PSDist, şi acolo unde sunt e mult mai greu să îi convingi prin metodele specifice folosite de renumitele vuvuzele OTV, Antenele şi Irealitatea, fie şi numai pentru că nu le urmăresc.

În concluzie, dacă mitingurile din ultima vreme mai dădeau unora o speranţă că roata se va întoarce, e foarte posibil ca în viitorul apropiat (măsurat în luni, 9-10 la număr), scorul clicii UNPR + PD-L la alegeri să fie mai bun chiar decât se aşteptau ei, probabil mai mic decât al USL, dar superior fiecăruia din cele 2 partide care o formează. Astfel, pe înţelesul oricărui Mitică, alegătorul micului şi al găleţii, ciuciu suspendare a Preşedintelui şi pula majoritate absolută a USL.

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. 14 Februarie 2012 la 6:48

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: