Prima pagină > Crize, Energie > Paradoxul rezervelor îşi arată noua faţă

Paradoxul rezervelor îşi arată noua faţă

Nişte băieţi dăştepţi din energetică (dar nu dintre „băieţii dăştepţi” de la noi!) zic cam aşa: „Vechile moduri de a ne raporta la energie nu mai sunt valabile, este nevoie de a redefini fenomenul la nivel global, de la o lume cu surse finite la una cu surplus.”

La prima vedere, se referă la fenomenul gazelor de şist, care nu-i lasă să doarmă pe viteazul nostru premier-automobilist Ponta şi pe coana Rovana.

La o privire mai atentă, după cum s-a demonstrat, „teoria sfârşitului petrolului”, deşi e logică, s-a cam dus pe apa Potomacului la vale de când rezervele mondiale au crescut în loc să scadă. Ca într-o renumită poveste populară, partizanii „sfârşitului petrolului” au tot strigat „Lupu’!” şi au ajuns la supărătoarea concluzie că au dreptate degeaba fiindcă nu îi mai crede nimeni.

Fiindcă noi -ca nişte viteji români sămănătorişti şi becalişti hrăniţi cu informaţie de Antene şi Irealitatea TV ce suntem- ştim mai bine că americanii ieste ei nişte umflaţi hrăniţi cu chimicale care se îngraşă ca porcii din sudoarea poporului român şi irakian şi consumă gazul nostru de şist din moşi-strămoşi, care nu-i al nostru şi nici al lor, ci al urmaşilor urmaşilor noştri în veacul vecilor, să începem cu ei…

Vârful producţiei de petrol a SUA continentale a fost atins între 1970-1971, când a depăşit 9 milioane bbl/zi (aproape 10,2 mil bbl/zi adăugând şi sursele neconvenţionale de petrol exploatate atunci), şi pe măsură ce a scăzut producţia a urmat aparent curba lui Hubbert.

Lucrurile au început să se mişte în altă direcţie după 2005, odată cu marile campanii de explorare a petrolului neconvenţional şi extra-greu, şi aici a devenit aparentă greşeala făcută de Hubbert în 1956: în epoca în care el şi-a făcut calculele, rata de recuperare a petrolului din zăcăminte era de 5-10%. În timpul în care a luat avânt producţia de petrol la noi sub Răposatul Ceaşcă se recuperau probabil 20-25% dintr-un zăcământ, iar în zilele noastre vreo 35%. Numai când se întâlnesc condiţii foarte favorabile (pe care producătorii tradiţionali, Arabia Saudită, Mexic etc nu le au, din acel motiv trebuie impulsionată extragerea prin injectare de apă, azot şi alte metode costisitoare) se recuperează vreo 65% din petrolul aflat în sol.

Din aceste motive, în 2010, 2011 şi 2012 producţia de petrol brut a SUA continentale a crescut, după ce scăzuse timp de 3 decenii.

În 2011, producţia de petrol convenţional din SUA continentale a ajuns la 5,66 mil bbl/zi, iar în octombrie 2012 la 6,6 mil bbl/zi, ceea ce nu este deloc impresionant. Însă dacă se pun la un loc sursele de petrol convenţional şi neconvenţional, pe data de 30 octombrie 2012, conform US EIA, producţia de petrol şi alte hidrocarburi lichide a ajuns la 10,9 mil bbl/zi, ceea ce înseamnă că vârful din 1970 a fost depăşit şi toată teoria lui Hubbert a pocnit ca un balon de săpun, fiindcă nu există pe nicăieri o curbă a lui Hubbert cu două vârfuri.

Ceea ce înseamnă că americanii ăia puturoşi care nu fac decât să fure petrolul altora aproape au ajuns din urmă Arabia Saudită şi Rusia, numerele 1 şi 2 mondiale, şi că în anul care vine SUA vor trece pe primul loc în lume ca producători de petrol.

Asta stârneşte nişte dezbateri mai complicate în rândul susţinătorilor „sfârşitului petrolului”.

Un gurnalist verde precum brotacul pe nume George Monbiot a realizat şi el implicaţiile scoaterii la suprafaţă a unor rezerve care să dea în sfârşit, după 40 de ani de frică, senzaţia abundenţei, şi a ridicat problema: aşa o fi, ne-am înşelat când am prezis sfârşitul petrolului, partea proastă e că acum tuturor celor care au strigat „Lupu’!” când era vorba de petrol le-a fost închisă gura şi astfel au pierdut orice pârghie cu care mai puteau mişca din loc bolovanul civilizaţiei industriale şi orice ureche care îi mai asculta, iar de încălzirea globală nu mai au curaj să pomenească. There is enough oil in the ground – enough to fry us all.

Anunțuri
Categorii:Crize, Energie Etichete:, ,
  1. Conservatorul
    8 Noiembrie 2012 la 19:38

    Datele statistice prezentate ca si punctul de vedere in functie de ele nu poate fi relevante atata timp cat rezervele sunt totusi limitate. Amanarea cu cateva decenii a colapsului energetic bazat pe combustibili conventionali nu rezolva problema supravetuirii civilizatiei omenesti. Sursele alternative si ecologice vor salva planeta de la moarte contribuind la continuitatea civilizatiei pamantene. Toate celelalte calcule bazate pe combustibili fosili nu fac decat sa amane un sfarsit imenient. Cred ca generatia post-einstein va stii sa faca posibila supravetuirea cat si progresul civilizatiei.

    • 8 Noiembrie 2012 la 20:00

      1. Ştiind că numai nisipul bituminos canadian cuprinde mai mult petrol decât toate rezervele de petrol lichid convenţional de pe Glob puse la un loc, „numărul de decenii cu care se amână scadenţa” devine o non-problemă. La urma urmei, toată civilizaţia industrială nu durează decât de 200 de ani şi petrolul de 110 ani.

      2. Sursele alternative şi ecologice se dezvoltă în prezent într-un ritm accelerat, de altfel instalaţiile eoliene din România aproape au depăşit ca putere instalată cele 2 reactoare nucleare funcţionale.

      3. Efectele abordării petrolului neconvenţional sunt în primul rând politice – dacă importanţa politică şi energetică a statelor musulmane se reduce, atunci tot vom câştiga ceva până în ziua în care se va termina petrolul: mai puţine războaie şi mai puţini de-alde Mitică Romney, maniaci religioşi plini de cruci ca la Tanacu. Întâmplător şi mai puţini tree-huggeri verzi, fiindcă în mod ciudat petrolul are puterea magică de a le închide gura şi petroliştilor şi verzilor în acelaşi timp.

      ~Nautilus

  2. 12 Noiembrie 2012 la 10:48

    Cat timp vor exista rezerve de combustibili fosili, acestia vor fi utilizati in continuare. Sunt convins ca exista o varietate de tehnologii alternative care ar putea fi aplicate de ex in industria auto, tehnologii care comporta combustili foarte ieftini, dar nu exista interes pentru promovarea lor.
    Ar insemna pierderea puterii pentru marii producatori de petrol in primul rand, lucru pe care acestia cu siguranta nu si-l doresc.
    Faptul ca SUA a inceput sa accelereze exploatarea resurselor petroliere proprii ma determina sa ma gandesc ca totusi rezervele din Orientul Mijlociu nu mai sunt indestulatoare, ca SUA au supt cat au putut de la altii, iar acum sunt nevoiti sa apeleze la propriile rezerve.

    • 12 Noiembrie 2012 la 12:11

      Nu există tehnologii alternative pentru industria transporturilor comparabile prin costul lor cu petrolul şi oricine înţelege cât de cât tehnologia ştie asta. (Pentru generarea de electricitate în scopuri casnice şi industriale petrolul nu a fost folosit practic niciodată într-o ţară industrială modernă, doar saudiţii şi iranienii îşi permit. Energia necesară industriei se obţine din cărbune, uraniu, apă, vânt şi alte surse.)

      Chiar dacă toate cele 5-10 milioane de autovehicule dintr-o ţară mijlocie ar fi înlocuite cu echivalentul lor pe baterii, devine imediat necesară suplimentarea producţiei de energie electrică şi nu oricum, ci cu milioane de kWh, peste noapte. (Adică 1000 de hidrocentrale ca aceea de la Porţile de Fier construite din nimic.) Un motor mijlociu al unei maşini de familie produce 50-100 kW. Şi transportul auto e cel mai mic consumator de petrol, infim în comparaţie cu aviaţia sau marina. Un singur cargou mare consumă carburant şi poluează cât pentru 15 000 – 30 000 de autoturisme.

      Petrolul va fi înlocuit de „ceva” pe măsură ce evoluează tehnica, nu fiindcă va dispare mâine sau poimâine din pământ.

      ~Nautilus

      • taraboste
        13 Noiembrie 2012 la 16:58

        Ma gandesc la surse de energie mai ieftine si mai facile fata de combustibilii fosili si energia electrica … Hidrogen, oxigen … apa ….

  3. 12 Noiembrie 2012 la 13:50

    Mie mi-a zburat un comment, sau mi l-a halit browserul?

    • 12 Noiembrie 2012 la 14:00

      Nu-l văd nici măcar în spam, aşa încât ar trebui să repeţi 🙂

  4. 12 Noiembrie 2012 la 21:31

    Cred ca era o glumita despre o discutie cu o hipsterita. O poti repeta pe propria piele aducand in discutie problema rezervelor inca exploatabile de petrol. Poti face asta intr-un bar din Centrul Vechi, eventual. O sa ti se explice „clar” cum sta treaba cu „ecologia” 😛

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: