D-ale României de ieri şi de azi · De ce iubim femeile · Mahalaua de lux · Mitocănia salvează România · Politică · Românii noştri cu care ne mândrim

Ziua Limbii Române

Astăzi e ziua limbii române. Are grijă să ne reamintească asta însuşi Eugen Simion, expert în mânuirea limbii (adică în rimjob) în decenii de carieră.

Fiindcă Moldova nu e România, are o istorie proprie și un destin propriu, la ei se aniversează astăzi Limba Noastră. Adică a lor, că se pare că a noastră nu e. E proprietatea lor exclusivă, limba moldovenească.

Fetele de la ei, la fel de pricepute în mânuirea limbii pe la Xhamster şi Redtube, le transmit mesajul lor românilor şi europenilor deopotrivă, cu limba. Adică se învineţesc la limbă când le spune cineva că vorbesc limba română.

mumu-limba-romana.jpg

Mahalaua de lux · Mitocănia salvează România · Presa noastră cea de toate zilele · Românii noştri cu care ne mândrim

Violul care nu surprinde pe nimeni

Motto: O vasluiancă se duce la poliţie să reclame: „Am fost violată de un idiot”. Garcea face ochii mari: „De unde ştiţi că era idiot?” Vasluianca: „Fiindcă a trebuit să-l ajut!”

Arhi a găsit o explicaţie pentru obiceiul sexului-surpriz… violului în cea mai religioasă regiune din România. Explicaţia binecunoscută, legată de faptul că sunt proşti, săraci, needucaţi, beţivi, primitivi şi votează pe-un kil de făină.

Care ar fi fost credibilă dacă nu era exact aceeaşi explicaţie pe care o auzi din gura profesoarelor (co)mu(n)iste de la şcolile de cartier: orice infracţiune provine din faptul că eşti un Dorel beţiv, primitiv şi fără carte. De care ea era obligată să se atingă şi să se murdărească atunci când venea Dorel cu sacoşa la şcoală. Să-i aducă ciubucul pentru a-i trece clasa pe doreii mai mici.

Un anume Slavoj Žižek, mai cunoscut ca nebunul cu hamsterul, a căzut şi el pe gânduri, cu o pernă sub fund, şi a zis cam aşa: agresiunea în masă de la Köln nu a fost motivată de dorinţa sexuală. Unul care ar fi presat de ea ar fi găsit metode mai discrete să şi-o satisfacă. Musulmanii -care nu erau refugiaţi, ci imigranţi împământeniţi de multă vreme, ştiau limba germană- au vrut altceva. La fel ca ucenicii tipografi din anii 1730, care au comis Masacrul Pisicilor pentru a se răzbuna pe faptul că patronii lor hrăneau şi tratau pisicile mai bine decât pe ei. Era vorba de spectacolul public al instalării fricii și umilinței, de spectacolul prin care acele „pussies” ale germanilor băştinaşi au fost reduse la o dureroasă neputință. În ţara revistei Bravo şi a cluburilor FKK.

 

Când a fost prezentat cazul puştiului luat de la şcoală şi trimis la muncile câmpului în Vaslui, lumea a dat vina pe sărăcia şi foamea de acolo.

Ar fi trebuit să remarce nişte lucruri.

Minutele 1:07-1:44. Vocea. Figura, atunci când o spune.

Niciodată, în Bucureşti, nu am auzit pe cineva vorbind aşa. Nici pe cel mai dezgustător dintre aurolaci. Aurolacii vorbesc altfel: cu „hai, bos, să trăieşti, dă şi mie o ţigară” sau „un ban să iau o pâine / o bere / o votcă”. Nu le dai, ţipă, fac scandal, se mârâie, sar să lovească, sau să înhaţe ceva şi să fugă cu el. Cu canale sau fără canale, cu sau fără seringă în venă, sunt altfel.

Nu vorbesc ca Darie al lui Zaharia Stancu, atunci când strângea pumnul şi spunea: „în viaţă o să am nevoie de pumni”.

De ce reporterul insisă să filmeze, la minutele 6:12, 6:20, fetele căţărate pe garajul de ciment, care râd de el? Ce voia să ne spună, şi nu era politically-correct?

Poate că reporterul ştia cum funcţionează frustrarea. Ştia că trece dincolo de bunurile materiale, sau de lipsa lor.

Puştiul nostru s-a întors la şcoală şi spune că va avea o meserie. Din punctul de vedere al celor care au donat pentru el, şi-au făcut datoria. Au şi uitat de existenţa lui.

Dar, fiind Vaslui, există şanse să şi-o reamintească. În câţiva ani, la Ştirile de la Ora 5. Când apar multe surprize din cel mai surprinzător judeţ al nostru. Cel care seamănă cu Afganistanul.

D-ale Bucureştiului · Droguri · Mitocănia salvează România · Românii noştri cu care ne mândrim · Sex

Ce mai caută lumea

Cum a adus Sfântu’ Google oile rătăcite la noi:

  • „escrocherii pe internet cu ana din rusia” – prea târziu, pe Ana Politkovskaia au împuşcat-o putiniştii.
  • „fusta golf 4 v6” – cam aşa ceva.

  • „numere de telefon de fete care fac sex 12 15” – ţii neapărat să scapi săpunul pe jos în Penitenciarul Vaslui?
  • „prepararea unui tranchilizant la liber” – cică lumea a încercat cu Tantum Rosa şi le-a plăcut.
  • „povestiri erotice am fost fututa de un cimpanzeu” – asta nu e o ştire. Şi cimpanzeii care umplu metroul şi RATBul dimineaţa trebuie să fută ceva.
  • „e adevarat ca bei schweppes te ajuta la dieta?” – da, dacă scopul dietei e să te îngraşi.
  • „fantezii ale nevestelor cu pule mai mri ca a sotului” – e cam greu să te căsătoreşti în România cu o transsexuală.
  • „film.porno.mame.futute.de.copi.qratis” – le faci singur, dacă te duci cu telefonul mobil prin nişte regiuni mai religioase şi alcoolice din nord-estul României.
  • „amanta robot papusa sexuala” – Victor Slav are una.
  • „curve de lux dambovita” – cam sărac judeţul, aşa că s-ar putea să te sperii de luxul lor.
  • „cum faci o fata sa se futa rapid cu aspirina” – îi îndeşi aspirina Alka-Seltzer cu degetul în vagin, cum a făcut Peter Andre la vremea lui.
D-ale Bucureştiului · De ce iubim femeile · Mahalaua de lux · Românii noştri cu care ne mândrim

The Diva!

O gagicuţă din cel mai afgan judeţ al României şi cel mai mare producător de Ştiri de la Ora 5 -adică Vaslui- a escrocat un medic chirurg de renume din Iaşi, un om de afaceri din Bucureşti şi pe alţi câţiva fraieri care se jenează să apară în ziare. Cu unii a fost căsătorită, cu alţii a trăit, dar pe toţi i-a păgubit de banii şi obiectele de valoare din casă. O dată s-a dat drept ofiţer superior de poliţie, altă dată drept agent acoperit al SRI specializat în lumea arabă. Apoi a fost, în acelaşi timp, avocat şi ofiţer superior SRI cu armă de serviciu. Iar dacă fraierii nu ar fi dat-o în gât, în alte sensuri ale expresiei decât acela vasluian practicat în grup, probabil ar fi fost şi cosmonaut.

Asta îmi aduce aminte de o împrejurare asemănătoare:

„Am trăit ca un tânăr rajah, prin capitalele europene – Paris, Veneţia, Roma – colecţionând bijuterii cu rubine, vânând fiare sălbatice, pictând un pic, mai mult pentru plăcerea mea, şi încercând să uit o tragedie care mi s-a întâmplat cu multă vreme în urmă.”

Cu mare efort am reuşit să îmi stăpânesc râsul. Frazele erau atât de uzate încât nu mai evocau nicio imagine, cel mult vreun personaj cu turban, plin de rumeguş, urmărind un tigru prin Bois de Boulogne. Era ca şi cum ai fi frunzărit poveştile dintr-o duzină de reviste.

„Marele Gatsby”, 1925.

Se vede treaba că americanii nu au reuşit să fie atât de naivi şi creduli precum românii moderni, nici măcar acum 90 de ani.

PS Veneţia nu e capitală.